A
vrea, de fapt ce? Tind să cred că fugi
pretutindeni după plăceri şi satisfacerea dorinţelor în
A
place, ce? mod
exagerat….să fim serioşi….
Sunt de acord cu această afirmaţie până la o anumită
limită. E ca şi cum “ Iubeşte şi fă ce
vrei”, dar atunci când iubeşti mai faci ceea ce vrei? Răspuns: NU, pentru
cei care receptează particula “nu”. Un
exemplu: ai familie, un copil şi doreşti să îi cumperi o bomboană, dar nu sunt
bani suficienţi deoarece machiajurile sunt mult mai importante decât ceea ce
îţi este drag.
Normal că îţi doreşti să faci ce vrei şi bineînţeles,
să îţi şi placă, dar realitatea este cruntă pentru că noi o facem să fie aşa.
Într-o societate de consum în care trebuie să ne “îngropăm” unii pe alţii înălţând
mormane de cadavre, apoi urcându-ne în vârf pentru a fi “primii”…; ne îngropăm
în linişte şi pace sistemul axiologic de valori şi principii împreună cu marea
criză a conştiinţei morale şi spirituale. O consecinţă a acestor schimbări, constă
în transformarea conduitei noastre morale şi spirituale în fiecare clipă…ce
trist!!! De ce doreşti atâta notorietate? De ce doreşti să fii vârful piramidelor
perfide? Pentru ce? Haideţi să ne trezim, să lăsăm deoparte acest “
mare şi super psih-Eu” pentru că suntem mici şi totodată mari, suntem
nesemnificativi şi plin de complexitate…ce
paradox???
Ideea este aceea de nu urma nişte dogme şi ideologii
care poate nu te vor ajuta ci “de faptul că avem nevoie de o îndrumare minimală,
dar necesară în arta formării altuia pentru binele lui şi spre bucuria noastră.
De fapt, formarea devine o desfiinţare a
propriei forme, o neutralizare a eului, o deformare.
“A fi imatur înseamnă să crezi că totul ţi
se cuvine; a fi matur înseamnă că totul e un dar să te minunezi şi să mulţumeşti. Ţi-a zâmbit cineva! Ce dar minunat! Ţi-a dat bună ziua cineva!
Ce dar minunat! A mers cu tine la un
film! Ce dar minunat! Renunţă la
pretenţii şi totul va deveni un dar
şi te vei bucura şi vei aduce şi bucurie în jurul tău…”
Fericirea nu este ceea ce ai, ci fericirea este ceea
ce eşti tu. Nu-i învăţăm pe alţii ceea ce ştim, nu-i învăţăm pe alţii ceea ce
vrem ci îi învăţăm ceea ce suntem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu